Codul de conduită al UE pentru afaceri și practici comerciale responsabile în industria alimentară

Codul de conduită pentru afaceri și practici comerciale responsabile în industria alimentară se numără printre primele rezultate ale Strategiei „De la fermă la consumator” și reprezintă o parte integrantă a planului său de acțiune. Propune aspirații comune și acțiuni orientative, iar actorii „dintre fermă și consumator”, precum producătorii, operatorii din industria alimentară și distribuitorii, se pot alinia, angaja și pot contribui la acestea, pentru a sprijini tranziția spre sistemele alimentare durabile.

1.1 Introducere
În vederea Pactului verde european, inclusiv a Comunicării Comisiei cu privire la Strategia „De la fermă la consumator” și a diferitelor inițiative importante de politică la nivel UE și internațional, menite să abordeze provocările pe care le presupun schimbările climatice, degradarea mediului, pierderea biodiversității, povara malnutriției și a bolilor netransmisibile, printre altele, asociațiile și companiile enumerate în Anexa 1 („Părți semnatare”) din acest Cod de conduită pentru afaceri și practici comerciale responsabile în industria alimentară („Codul”) sunt pregătite să joace rolul care le revine și să contribuie la transformarea sistemelor alimentare în care își desfășoară activitatea, în limita sferei lor de influență.
Cu toate că mulți operatori din rândul întreprinderilor alimentare europene sunt implicați activ în tranziția spre sisteme durabile și au realizat deja progrese tangibile la nivel individual, precum și în partenerial cu alți actori economici și sociali, se consideră că trecerea la sisteme alimentare durabile ar putea aduce beneficii de mediu, pentru sănătate și sociale și mai mari, ar aduce câștiguri economice și ar asigura că redresarea în urma pandemiei de Covid-19 ar îndruma cetățenii și operatorii pe o cale durabilă. Tranziția nu poate avea loc fără ca toți actorii importanți din sistemele alimentare, inclusiv – dar nu exclusiv – segmentul de mijloc al lanțului de aprovizionare alimentar, să își asume responsabilități cheie și să se implice în acțiuni semnificative în acest proces.
În spiritul acestei idei, Părțile semnatare au elaborat – cu implicarea activă și cu participarea altor părți interesate, inclusiv a unor organizații internaționale, ONG-uri, sindicate și asociații comerciale, în eforturi concertate cu serviciile Comisiei Europene – prezentul Cod voluntar și astfel sprijină dezideratele relevante privind sistemele alimentare durabile prezentate în acest document.

1.2 Obiectiv și structură
Obiectivul acestui Cod este să unească actorii sub umbrela unei căi indicative comune spre sisteme alimentare durabile [1], invitând întreprinderile de toate dimensiunile active în producție, comerț, procesare, promovare, distribuție și servicii alimentare, precum și alte părți interesate din sistemul alimentar, să se alinieze acestui program și să contribuie cu acțiuni tangibile pentru a ajuta la realizarea obiectivelor stabilite în cadrul său.
Pentru ca acest Cod să aibă succes, trebuie să prezinte contribuții pentru durabilitatea sistemelor alimentare în ceea ce privește mediul, sănătatea și dimensiunea socială, asigurând totodată durabilitatea economică a lanțului valoric alimentar european. Drept urmare, acest cod nu este doar o contribuție la obiectivele din strategia UE „De la fermă la consumator”, ci și la alte inițiative ale Pactului verde european (inclusiv Strategia privind biodiversitatea, Strategia industrială europeană), Planul european de luptă împotriva cancerului, precum și la obiective internaționale privind durabilitatea, precum Obiectivele ONU de dezvoltarea durabilă (ODD) și cele care decurg din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Pe baza Principiilor de orientare (Capitolul II), acest cod este alcătuit din două componente principale de implicare (Capitolul III):

1. Un cadru general de obiective și ținte indicative, care stabilesc o viziune comună pentru lanțul alimentar UE și alți actori pentru a ajuta la realizarea unor sisteme alimentare durabile. Aceste deziderate sunt sprijinite de o serie de acțiuni orientative [2], care au rolul de a servi drept inspirație pentru orice întreprindere alimentară, mică sau mare, care dorește să se angajeze în tranziția spre sistemele alimentare durabile. Dezideratele comune și acțiunile orientative se găsesc în secțiunea 3.1.

[1] Următoarea definiție se aplică în sensul prezentului Cod: „Un sistem alimentar durabil este un sistem alimentar care asigură securitate alimentară și nutriție pentru toți în așa fel încât bazele economice, sociale și de mediu necesare pentru securitatea alimentară și nutriția viitoarelor generații să nu fie compromise.
Asta înseamnă că: i) Este profitabil (durabilitate economică); ii) Are beneficii largi pentru societate (durabilitate socială); și iii) are un impact pozitiv sau neutru asupra mediului natural (durabilitate de mediu).” (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, FAO)
[2] Dincolo de obligațiile legale în vigoare în timpul aplicării Codului.


2. Un cadru pentru angajamente ambițioase pentru companii care vor să își asume rolul de lider. Companiile individuale capabile de a asuma rolul de lideri sunt invitate să își ia angajamente tangibile, relevante și măsurabile, care vor fi monitorizate în ceea ce privește progresul efectual, contribuția la dezideratele comune propuse în acest Cod. A se vedea secțiunea 3.2 pentru informații suplimentare, inclusiv dispoziții specifice pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri).
Este recunoscut faptul că acțiunile întreprinse exclusiv de operatori aflați în segmentul de mijloc al lanțului alimentar nu pot fi suficiente pentru a transforma sistemele alimentare în ansamblu. Pe lângă acțiunile altor actori din sistemul alimentar, sau care au legătură cu acesta, (autoritățile publice, societatea civilă, alți operatori din lanțul alimentar și furnizori adiacenți, consumatori), o mai strânsă colaborare de-a lungul lanțului alimentar și între actorii privați și publici este esențială pentru realizarea obiectivelor indicative din acest Cod. În egală măsură, Strategia „De la fermă la consumator” recunoaște importanța realizării condițiilor necesare pentru a sprijini, implementa, facilita și accelera acțiunile tuturor actorilor din sistemele alimentare de a deveni mai durabili. Mai multe pe acest subiect, în secțiunea 3.3.

1.3 Domeniul de aplicare
Acest Cod se aplică Părților semnatare, care pot fi asociații europene, operatori din domeniul alimentar și alți actori din sistemele alimentare, sau care au legătură cu acestea, care pot sprijini în mod semnificativ și/ sau pot contribui la obiectivele indicative din acest Cod. Codul este aplicabil tuturor activităților aferente producției, comercializării, procesării, promovării, distribuirii și servirii de produse alimentare.
Respectarea Codului este voluntară și complementară respectării obligațiilor legale existente.

1.4 Roluri și responsabilități
Prin semnătura lor:

a) Asociațiile europene se angajează să:
• sprijine obiectivele indicative din acest Cod (după caz);
• promoveze și să disemineze acest Cod în sectorul/ sectoarele lor;
• își încurajeze membrii să își alinieze acțiunile de durabilitate și/ sau practicile de afaceri cu țintele și obiectivele indicative ale Codului și să îi invite să adere, pe bază voluntară, la cod, după caz;
• exploreze posibilitatea elaborării unor instrumente și resurse specifice sectoarelor, în sprijinirea acestui Cod;
• elaboreze un raport anual cu activitățile realizate în sprijinirea acestui Cod, care va fi publicat pe un web-site public dedicat acestui lucru;
• continue să ia parte la dialog cu alți actori din lanțul alimentar/ sistemele alimentare și actorii politici UE și internaționali pentru a crea relații (noi), a face schimb de bune practici și a discuta provocările întâmpinate, a învăța unii de la ceilalți (studii, proiecte) și pentru a crea o mai bună înțelegere reciprocă și a identifica oportunități de colaborare și de posibile parteneriate.

O Asociație europeană care semnează acest cod nu își asumă obligații în numele membrilor săi, decât dacă acest lucru este menționat în mod explicit printr-un angajament trimis în numele membrilor.
În limita rolului și mandatelor primite, asociațiile [3] sunt binevenite să sprijine, în mod voluntar, codul, înaintând:
Contribuții concrete (ex. ghiduri sectoriale, foi de parcurs, studii); sau
Angajamente ambițioase în numele membrilor lor.

[3] Inclusiv la nivel sectorial/ național/ local.


Asociațiile care doresc să își ia angajamente ambițioase în numele membrilor ar trebui să urmeze următoarele specificații pentru angajamente, stabilite în secțiunea 3.2.2. Ar trebui să raporteze implementarea anuală a angajamentelor, cu excepția unei justificări rezonabile pentru modificarea periodicității necesare. Perioada de raportare privind angajamentele depuse de asociații în numele membrilor nu trebuie în orice caz să depășească doi ani. Companiile care participă la angajamentul(ele) asociațiilor nu trebuie să depună același angajament în cadrul acestui Cod în nume propriu.
Atribuțiile concrete și angajamentele ambițioase (precum și rapoartele de monitorizare privitoare la al doilea element) ale asociațiilor vor fi recunoscute și făcute publice pe un site web dedicat al Codului.

b) Companiile individuale se angajează să:
– Înainteze cel puțin un (I) angajament ambițios, tangibil și măsurabil, conform criteriilor stabilite în secțiunea 3.2
– elaboreze un raport anual cu activitățile realizate, care va fi publicat pe un web-site public dedicat.

Următoarele principii generale se aplică tuturor Părților semnatare:
• Dată fiind varietatea de angajamente propuse în acest Cod voluntar și varietatea eterogenă de părți interesate implicate, Părțile semnatare se vor angaja doar în direcții în care pot contribui semnificativ în limita mandatelor, rolului, a operațiunilor comerciale sau a strategiilor lor.
• Companiile își asumă acțiuni precum cele propuse ca reper de acest Cod, într-o manieră care asigură respectarea deplină a legislației UE și a celei naționale în materie de concurență. De exemplu, Părțile semnatare nu trebuie să discute, comunice sau facă schimb de informații sensibile din punct de vedere comercial. Aici sunt incluse informații confidențiale despre: prețuri; strategii de marketing și publicitate; costuri și venituri; termeni și condiții de raport comercial cu părți terțe (inclusiv strategii de achiziție); termeni de furnizare, programe comerciale sau strategia de distribuție.

II. PRINCIPII DIRECTOARE
Acest cod și Părțile semnatare se angajează să respecte următoarele principii directoare:

1. Respectarea legislației
Toate părțile semnatare și persoanele implicate în executarea inițiativelor din acest Cod respectă și aplică toate legile și regulamentele aplicabile, în special regulile europene și naționale în materie de concurență.
Acest Cod și angajamentele care decurg din el acționează pentru a confirma intenția voluntară a Părților semnatare de a sprijini dezideratele stabilite aici, contribuind la obiectivele generale din Strategia „De la fermă la consumator” și din Pactul verde european. Acest Cod voluntar și angajamentele care decurg din el nu reprezintă obligații legale și nu creează, acum sau în viitor, obligații contractuale sau precontractuale în niciun sistem legal sau legislativ. Nimic din acest Cod voluntar și angajamentele care decurg din el nu trebuie înțeles drept element care creează răspundere, drepturi, renunțarea la drepturi sau obligații pentru niciuna dintre părți și nu eliberează nicio parte de obligațiile sale legale. Codul voluntar și angajamentele care decurg din el nu trebuie înțelese drept elemente care înlocuiesc, extind sau interpretează cadrul legal existent sau viitor care guvernează sistemele alimentare UE. Acest cod voluntar și angajamentele care decurg din el nu trebuie utilizate ca mijloc sau element de probă în procedurile judiciare.

2. Colaborare pozitivă
Acest Cod și Părțile semnatare lucrează cu valori pozitive, inclusiv deschiderea către dialog, toleranță și respect. Codul sprijină o abordare holistică, asigurând un dialog cu mai multe părți interesate și aducând împreună diferiți actori. Acest lucru va ajuta la identificarea, împărtășirea și contribuirea la o varietate mai mare de inițiative (inter)naționale, regionale sau locale, care sprijină durabilitatea alimentară, inclusiv proiecte comunitare cu multiple părți interesate. Este în interesul comun al Părților semnatare să colaboreze pentru a realiza angajamentele colective din acest Cod și pentru a identifica provocările și oportunitățile comune.

3. Bună credință și colegialitate

4. Părțile semnatare acționează cu bună credință și interacționează pe baza respectului reciproc și a corectitudinii în implementarea acestui Cod.

Spirit de incluziune
Toate Părțile semnatare au posibilitatea de a contribui activ la eforturi și de a-și exprima opiniile. Întrucât cooperarea între actorii din sistemele alimentare este un element cheie în tranziția reușită spre sisteme alimentare durabile, acest Cod este deschis oricăror noi Părți semnatare, în vederea implicării tuturor actorilor relevați din sistemele alimentare în aceste eforturi.
Părțile semnatare recunosc faptul că date fiind diferențele între acestea de funcționare, de dimensiune și modele de afaceri, de portofoliu și clientelă vizată, Codul permite mai multe abordări în vederea contribuirii la dezideratele pe care le cuprinde.
Întrucât peste 99% din actorii din lanțul de aprovizionare alimentar sunt IMM-uri, conform principiului „Gândiți mai întâi la scară mică”, nevoile lor specifice trebuie identificate dacă se dorește ca acestea să participe și să contribuie cu succes la Cod.

5. Știință și dovezi
Părțile semnatare încearcă să își bazeze contribuțiile la obiectivele prezentului Cod pe dovezi științifice solide, atunci când acestea sunt disponibile.

6. Siguranța alimentară
Sistemul alimentar și furajer al UE asigură un nivel înalt de siguranță alimentară și furajeră pentru produsele de pe piața comunitară, ceea ce necesită eforturi continue din partea tuturor actorilor din lanțul valoric. Acțiunile realizate în cadrul acestui Cod nu trebuie să compromită siguranța alimentară și furajeră; din contră, ar trebui să mențină standardele înalte de siguranță alimentare atinse de operatorii europeni și sprijinite de cadrul legislativ UE.

7. Transparență și responsabilitate
Părțile semnatare realizează rapoarte, în limita mandatelor și rolului lor, despre activitățile întreprinse în vederea realizării obiectivelor din acest Cod, în mod transparent, contribuind la evaluarea periodică a progresului și eficienței Codului. Părțile semnatare caută să împărtășească cunoștințe, expertiză și bune practici pe lanțul valoric.
Toate Părțile semnatare au acces la toate informațiile privitoare la eforturile acestui Cod (inclusiv ordini de zi, documente de lucru și procese-verbale).

8. Participare activă
Toate Părțile semnatare contribuie la Cod în măsura mandatului și expertizei lor. Părțile semnatare încearcă să asigure participare continuă – și contribuții – la realizarea obiectivelor Codului.

III. CADRUL DE IMPLICARE ÎN DOMENIUL DURABILITĂȚII ALIMENTARE

3.1 Deziderate comune și acțiuni orientative

Codul dorește îmbunătățirea durabilității la trei niveluri:
1) În raport cu modelele de consum alimentar pentru diete sănătoase și durabile
2) În procesele, operațiunile și organizarea internă la nivelul actorilor din segmentul de mijloc al lanțului alimentar
3) Pe tot parcursul lanțului alimentar, în legătură cu producătorii primari și alți actori

La fiecare nivel, deziderate comune (exprimate în obiective și ținte) și acțiuni orientative care au fost stabilite, care acoperă împreună cei trei piloni ai durabilității (de mediu, socială și economică).
Toți actorii care doresc să contribuie la acest Cod sunt invitați să se alinieze dezideratelor comune enunțate în continuare. În plus, operatorii din sectorul alimentar UE (companii) se pot inspira din lista de acțiuni orientative în vederea atingerii țintelor și obiectivelor.
Astfel, se sugerează ca întreprinderile, dacă pot, să aplice procese de diligență necesară bazate pe risc pentru a identifica, cartografia și acorda prioritate măsurilor pentru a aborda impactul advers de mediu, social și economic. Există diferite linii directoare, principii, standarde și cadre privitoare la diligența necesară și conduita responsabilă în afaceri/ responsabilitatea socială a întreprinderilor.
Ghidul FAO-OCDE pentru lanțurile de aprovizionare responsabile din agricultură” este un exemplu recunoscut internațional de o astfel de sursă, oferind ghidare companiilor europene și țărilor producătoare despre reducerea riscurilor sociale și de mediu în lanțurile de aprovizionare agroalimentară. Mai mult, merită consultate și inițiativele existente de colaborare preconcurențială privitoare la diligența necesară, ex. ghiduri sectoriale de aprovizionare și identificarea comună a riscurilor. O listă incompletă de ghiduri și inițiative va fi disponibilă pe site-ul web al Codului.

3.1.1 Promovarea unor modelele de consum alimentar (pentru diete sănătoase și durabile)

Obiectivul indicativ 1:
Diete sănătoase [4], echilibrate și durabile pentru toți consumatorii europeni, contribuind astfel la:
1) Combaterea malnutriției și a bolilor netransmisibile legate de alimentație în UE
2) Reducerea amprentei consumului alimentar asupra mediului până în 2030

Obiectivele indicative de mai sus se inspiră din obiectivele internaționale așa cum au fost formulate în Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) numărul 2 (zero foame), 3 (sănătate și stare de bine), 4 (educație de calitate), 12 (modele de producție și consum durabile), 13 (acțiunea climatică), 14 (protejarea resurselor marine), 15 (biodiversitate) și din Acordul de la Paris, printre altele, fiind corelate – direct și indirect cu acestea.
La nivelul UE, dezideratele sunt legate de diferite inițiative de politici, precum Pactul verde european (inclusiv Strategia „De la fermă la consumator”, Legea climei a UE, Planul de acțiune pentru economia circulară), dar și planul european de luptă împotriva cancerului, Planul de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020, Cadrul UE pentru inițiative naționale privitoare la nutrienți selectați, acțiunea comună „Best Re-Map”, Strategia UE privind drepturile copilului și altele.

[4] Următoarea definiție se aplică în sensul prezentului Cod pentru „diete sănătoase” (preluată din Liniile directoare privind sistemele alimentare și nutriția, Comitetul pentru Securitatea Alimentară Mondială, CFS): „Dietele sănătoase sunt acele diete alcătuite dintr-o cantitate și de o calitate adecvată pentru a obține un nivel optim de creștere și dezvoltare a tuturor indivizilor și a sprijini bunăstarea fizică, mentală și socială în toate etapele vieții și pentru toate nevoile fiziologice. Dietele sănătoase sunt sigure, diverse, echilibrate și bazate pe alimente nutritive. Acestea ajută la protejarea împotriva malnutriției de toate formele, inclusiv subnutriție, deficiențe de micronutrienți, excesul de greutate și obezitate și scad riscul de boli netransmisibile privitoare la dietă. Componența precisă a dietelor sănătoase variază în funcție de caracteristicile individuale (ex. vârstă, gen, stil de viață și nivel de activitate fizică), de modelele și contextele geografice, demografice, culturale, de preferințele alimentare, de disponibilitatea alimentelor din surse locale, regionale și internaționale și de tradiții culinare. […]”


Au fost stabilite următoarele obiective indicative:

a) Îmbunătățirea modelelor de consum alimentar în UE
b) Un mediu alimentar în care este mai ușor de ales o dietă sănătoasă și durabilă

În acest scop, au fost identificate următoarele acțiuni orientative [5]:
a) Îmbunătățirea modelelor de consum alimentar în UE
– Încurajarea creșterii consumului de fructe și legume, cereale integrale, fibre, nuci și păstăi, inclusiv a soiurilor locale (ex. prin creșterea disponibilității acestora și a accesului la ele)
– Oferirea/promovarea unor produse alimentare/ mese produse mai durabil (ex. alimente ecologice produse durabil; standarde mai înalte de bunăstare a animalelor; produse piscicole, acvacultură și produse pe bază de alge durabile)
– Îmbunătățirea, acolo unde se poate, a compoziției nutriționale și a amprentei de carbon a produselor alimentare/ meselor, ex. prin reformularea produselor sau prin dezvoltarea de noi produse/ inovarea cu privire la acestea
– Revizuirea și/ sau oferirea de porții potrivite și de dimensiuni corespunzătoare, menite să asigure un consum durabil de alimente
– Promovarea nivelului de sensibilizare al consumatorilor cu privire la diete sănătoase, echilibrate și durabile, inclusiv consumul durabil de alimente, ca parte dintr-un stil de viață sănătos și durabil

b) Un mediu alimentar în care este mai ușor de ales o dietă sănătoasă și durabilă
– Asigurarea de informații transparente și voluntare despre produse pentru consumatori, ex. prin mijloace digitale
– Aplicarea de practici de marketing și de publicitate responsabile pentru alimente ex. prin respectarea unor inițiative și standarde de autoreglementare și coreglementare
– Promovarea unor practici de servicii alimentare sănătoase și durabile
– Integrarea de practici durabile și sănătoase la locul de muncă
– Sprijinirea acțiunilor locale pentru a crește disponibilitatea unor diete sănătoase și durabile pentru toți sau accesul la acestea

[5] Ținând cont, acolo unde este cazul, de liniile directoare pentru diete alimentare și (alte) politici relevante


Obiectivul indicativ TRANSVERSAL 2:
Prevenția și reducerea risipei și a pierderilor alimentare
(la nivelul consumatorilor, în cadrul operațiunilor interne și în cadrul lanțurilor valorice)

Obiectivul indicativ (transversal) de mai sus se inspiră din obiectivele internaționale așa cum au fost formulate în Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) numărul 2 (zero foame) 6 (apă curată și salubritate), 7 (energie curată și la prețuri accesibile), 9 (industrie, inovare și infrastructură), 12 (modele de producție și consum durabile), 13 (acțiunea climatică), 14 (protejarea resurselor marine), 15 (biodiversitate), 17 (parteneriate) și din Acordul de la Paris, printre altele, fiind corelat – direct sau indirect – cu acestea. La nivelul UE, dezideratele sunt legate de diferite inițiative de politici, precum Pactul verde european (inclusiv Legea climei a UE, Strategia europeană privind biodiversitatea, Strategia „De la fermă la consumator”, Planul de acțiune pentru economia circulară), dar și Platforma UE privind pierderile alimentare și risipa de alimente.

Următoarea țintă indicativă a fost stabilită în conformitate cu Obiectivul de dezvoltare durabilă 12.3:

Până în 2030, înjumătățirea pe cap de locuitor la nivelul UE a risipei de alimente la nivel de vânzare cu amănuntul și de consum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare

În acest scop, au fost identificate următoarele acțiuni orientative:
a) Sprijinirea îmbunătățirii gestiunii alimentare la nivel de gospodărie
– Acțiuni pentru a ajuta consumatorii să reducă/ prevină risipa alimentară, precum:
          – promovarea cumpărării chibzuite
          – propunerea unei serii de dimensiuni pentru porții și pachete pentru a răspunde
diferitelor stiluri de viață și nevoi ale gospodăriilor
– Sprijinirea, promovarea sau luarea de inițiative de informare sau de sensibilizare a consumatorilor pentru a-i ajuta să prevină și reducă risipa alimentară (ex. instrucțiuni de stocare, planificarea meselor, marcarea datei, rețete pentru resturi)
– Optimizarea și dezvoltarea de soluții inovative (ex. pentru ambalare, ingrediente) pentru a preveni risipa alimentară în timpul transportului, distribuirii, stocării la domiciliu și utilizării
– Elaborarea și/ sau implementarea de soluții digitale și (alte) mijloace inovative de comunicare pentru a îmbunătăți informațiile pe care le au consumatorii despre risipa alimentară

b) Reducerea la minim a risipei și reducerea pierderilor în operațiunile din lanțurile valorice [6]
– Identificarea și implementarea de măsuri pentru a îmbunătăți eficiența materială a proceselor ex. explorarea cauzelor și potențialului de a preveni și reduce risipa și pierderile (alimentare)
– Implementarea unor linii directoare pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare (inclusiv a măsurătorilor), ex. recomandările oferite de Platforma UE privind pierderile alimentare și risipa de alimente
– Acordarea de prioritate pentru redistribuirea surplusului de hrană pentru persoanele nevoiașe, dacă este cazul
– Optimizarea utilizării materiei prime prin valorizare
– Evitarea sau reducerea generării de deșeuri periculoase sau nepericuloase, înlocuind sau reducând utilizarea substanțelor toxice și asigurând utilizarea productivă și eliminarea deșeurilor
– Creșterea nivelului de sensibilizare și mobilizarea resurselor, inclusiv în economia circulară și bioeconomie și investirea în competențe și formarea personalului
– Îmbunătățirea colaborării pe lanțul de aprovizionare alimentar pentru a reduce la minim pierderile și risipa alimentară prin întărirea capacității pentru inovare ex. dezvoltarea de noi produse din coproduse sau produse nevândute.
[6] În conformitate cu ierarhia risipei alimentare (a se vedea Brief on food waste in the European Union Comisia Europeană, 2020).


3.1.2 Îmbunătățirea durabilității proceselor interne din sectorul prelucrării alimentelor, al comercianților cu amănuntul și al serviciilor de alimentație

Obiectivul indicativ 3:
Un lanț alimentar neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050

Obiectivul indicativ de mai sus se inspiră din obiectivele internaționale așa cum au fost formulate în Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) numărul 6 (apă curată și salubritate), 7 (energie curată și la prețuri accesibile), 12 (modele de producție și consum durabile), 13 (acțiunea climatică), 14 (protejarea resurselor marine), 15 (biodiversitate), 17 (parteneriate), printre altele, fiind corelat – direct sau indirect – cu acestea. La nivel european acest deziderat este conform cu obiectivele Legii climatice de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 55% și este corelat cu multe alte inițiative de politici în cadrul Pactului verde (printre care Strategia europeană privind biodiversitatea, Strategia „De la fermă la consumator”, Planul de acțiune pentru economia circulară), și, printre altele, cu recomandarea Comisiei privind utilizarea metodelor de calcul al amprentei de mediu.

S-a stabilit următorul obiectiv indicativ:
Reducerea emisiilor nete generate de propriile operațiuni, contribuind astfel la realizarea țintei europene de reducere a emisiilor GES de 55% de-a lungul lanțului alimentar până în 2030 [7] (respectând o abordare științifică)

În acest scop, au fost identificate următoarele acțiuni orientative:
a) Reducerea emisiilor nete generate de propriile operațiuni
– Analizarea emisiilor existente, identificarea punctelor critice și punerea în aplicare de acțiuni/fluxuri de reducere a emisiilor pe parcursul propriilor operațiuni, precum:
          – Reducerea cantității de energie utilizate și creșterea eficienței energetice pe partea de producție prin folosirea unor tehnologiilor care consumă mai puțină energie și au emisii de carbon mici (de exemplu, electrificare, utilizarea energiei din surse regenerabile, sisteme de încălzire și răcire)
– Creșterea utilizării surselor de energie regenerabilă (de exemplu, solară, eoliană, biomasă durabilă, coproduse)
– Îmbunătățirea eficienței proceselor logistice (de exemplu, promovarea de sisteme logistice inteligente, lanțuri de aprovizionare/ achiziții locale)
– Adoptarea de soluții bazate pe bioeconomie/materii organice durabile, contribuind în același timp și la economia circulară

[7] Comparativ cu nivelul din 1990.


Obiectivul indicativ 4:
Un lanț alimentar european circular, eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor și optimizat

Obiectivul indicativ de mai sus se inspiră din obiectivele internaționale așa cum au fost formulate în Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) numărul 6 (apă curată și salubritate), 7 (energie curată și la prețuri accesibile), 9 (industrie, inovare și infrastructură), 12 (modele de producție și consum durabile), 13 (acțiunea climatică), 14 (protejarea resurselor marine), 15 (biodiversitate), 17 (parteneriate), printre altele, fiind corelat – direct sau indirect – cu acestea. La nivelul UE, acest deziderat este corelat cu mai multe inițiative de politici, precum Pactul verde european (inclusiv Planul de acțiune pentru economia circulară, Legea climei a UE, Strategia europeană privind biodiversitatea, Strategia „De la fermă la consumator”) și, printre altele, cu recomandarea Comisiei privind utilizarea metodelor de calcul al amprentei de mediu.

Au fost stabilite următoarele obiective indicative:

a) Eficiență energetică sporită a propriilor operațiuni, contribuind la utilizarea și gestionarea durabilă și eficientă a energiei și a resurselor naturale în desfășurarea operațiunilor până în 2030
b) Durabilitate sporită a ambalajelor de băuturi și alimentare, depunând eforturi în vederea obținerii circularității ambalajelor până în 2030

În acest scop, au fost identificate următoarele acțiuni orientative:
a) Îmbunătățirea eficienței utilizării resurselor pe parcursul propriilor operațiuni
– Posibilitatea utilizării amprentei de mediu sau a altei metode bazate pe evaluarea ciclului de viață (ECV) pentru produse și/ sau companii în vederea măsurării impactului
– Identificarea și punerea în aplicare de măsuri în scopul:
          – Îmbunătățirea performanței energetice A SE VEDEA OBIECTIVUL 3
          – Creșterea eficienței utilizării apei (de exemplu, practici de gestionare a apei, calitatea apei reziduale, recuperarea și reutilizarea apei)
          – Reducerea pierderilor și a risipei alimentare A SE VEDEA OBIECTIVUL 2
b) Creșterea durabilității ambalajelor de băuturi și alimentare
– Identificarea, crearea și/ sau încurajarea adoptării soluțiilor mai durabile de ambalare [8], ex. cele menite pentru:
          – utilizarea mai eficientă a ambalajelor/ materialelor de ambalare (de exemplu, prin crearea unor soluții de reutilizare și reumplere)
          – creșterea capacității de reciclare a ambalajelor alimentare
          – creșterea conținutului de materiale reciclate și/ sau regenerabile al ambalajelor alimentare
          – creșterea gradului de colectare a deșeurilor de ambalaje alimentare
– Sprijinirea inovației în sisteme de ambalare cu o performanță globală de mediu mai bună
– Sprijinirea, promovarea sau luarea de inițiative de informare sau de sensibilizare a consumatorilor pentru a-i ajuta să evite aruncarea deșeurilor de ambalaje alimentare la gunoi și pentru a se asigura că acestea sunt eliminate în mod corespunzător

Obiectivul indicativ 5:
Creștere economică susținută, care favorizează incluziunea și durabilă, locuri de muncă și muncă decentă pentru toți

Obiectivul indicativ de mai sus se inspiră din obiectivele internaționale așa cum au fost formulate în Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) numărul 1 (eradicarea sărăciei), numărul 3 (sănătate și bunăstare), numărul 4 (învățământ de calitate), 5 (egalitatea de gen), 6 (apă curată și salubritate), 7 (energie curată și la prețuri accesibile), 8 (muncă decentă și creștere economică), 9 (industrie, inovare și infrastructură), 10 (reducerea inegalității), 12 (modele de producție și consum durabile), 13 (acțiunea climatică), 14 (protejarea resurselor marine), 15 (biodiversitate), 17 (parteneriate) și în Acordul de la Paris, printre altele, fiind corelat – direct sau indirect – cu acestea. La nivelul UE, acest deziderat este corelat cu mai multe inițiative de politici, precum Pactul verde european (inclusiv Strategia „De la fermă la consumator”, Strategia industrială a UE), Pilonul european al drepturilor sociale, Agenda pentru competențe în Europa (Pactul european privind competențele), printre altele, precum și cu Platforma europeană a părților interesate pentru economia circulară, stabilind un dialog social între partenerii sociali.

[8] Având în vedere funcțiile ambalajelor (siguranța, calitatea alimentară, capacitatea de a rezista în transport), fezabilitatea tehnologică și viabilitatea economică.


Au fost stabilite următoarele obiective indicative:
a) Îmbunătățirea rezilienței și competitivității companiilor care operează în toate fazele lanțului valoric alimentar până în 2030
b) Locuri de muncă de calitate, forță de muncă calificată și un mediu de muncă sigur și incluziv pentru toți
În acest scop, au fost identificate următoarele acțiuni orientative:
a) Îmbunătățirea rezilienței și competitivității în afaceri
– Orientarea noilor companii înființate/ ale modelelor de afaceri noi către durabilitate alimentară
– Implicarea în programe de cercetare și inovare privind durabilitatea alimentară
– Investiții în crearea de valoare în mod durabil și pe termen lung
b) Sprijinirea unei forțe de muncă calificate și punerea la dispoziție a unui mediu de muncă sigur și incluziv pentru toți
– Sprijinirea cursurilor de instruire, perfecționare și/ sau recalificare a lucrătorilor
– Consolidarea diversității, echității și incluziunii la locul de muncă
– Urmărirea îmbunătățirii continue a condițiilor de lucru, de exemplu prin investiții pe partea de sănătate și siguranță a muncii

3.1.3 Îmbunătățirea durabilității lanțului valoric alimentar – în raport cu producătorii primari și alți actori

Obiectivul indicativ 6:
Crearea de valoare de-a lungul lanțului european de aprovizionare alimentară în mod durabil și prin parteneriate

Obiectivul indicativ de mai sus se inspiră din obiectivele internaționale așa cum au fost formulate în Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) numărul 1 (eradicarea sărăciei), numărul 2 (zero foame), numărul 3 (sănătate și bunăstare), numărul 4 (învățământ de calitate), 7 (energie curată și la prețuri accesibile), 8 (muncă decentă și creștere economică), 9 (industrie, inovare și infrastructură), 10 (reducerea inegalității), 12 (modele de producție și consum durabile), 13 (acțiunea climatică), 14 (protejarea resurselor marine), 15 (biodiversitate), 17 (parteneriate) și în Acordul de la Paris, printre altele, fiind corelat – direct sau indirect – cu acestea. La nivelul UE, acest deziderat este corelat cu mai multe inițiative de politici, precum Pactul verde european (inclusiv Strategia „De la fermă la consumator”, Strategia industrială europeană), Agenda pentru competențe în Europa (Pactul european privind competențele), printre altele, precum și cu Platforma europeană a părților interesate pentru economia circulară.

Au fost stabilite următoarele obiective indicative:
a) Îmbunătățirea rezilienței și competitivității companiilor care operează în toate fazele lanțului valoric alimentar până în 2030
b) Progres continuu către producția durabilă, contribuind la gestionarea durabilă și la utilizarea eficientă a resurselor naturale până în 2030 și îmbunătățirea bunăstării animalelor

În acest scop, au fost identificate următoarele acțiuni orientative:
a) Sprijinirea îmbunătățirii rezistenței și competitivității lanțului de aprovizionare
– Consolidarea relațiilor de-a lungul lanțului de aprovizionare și crearea de valoare partajată cu partenerii/ furnizorii din lanț, identificând sinergii și oportunități de colaborare, de exemplu în raport cu:
          – Promovarea transferului de tehnologie și cunoștințe (de exemplu, tehnici agricole integrate)
          – Implicarea în proiecte comune de cercetare și inovare preconcurențiale (de exemplu, produse/ procese/ tehnologii prin inovații deschise)
          – Implicarea în acțiuni de dezvoltare a capacității, formare, consiliere și dezvoltare a competențelor
          – Stimularea utilizării soluțiilor digitale și a tehnologiilor moderne
          – Dezvoltarea unor metode comune și practici de partajare a datelor pentru a măsura impactul asupra lanțului de aprovizionare
b) Stimularea producției durabile
– Promovarea și susținerea inovării și/ sau creșterea gradului de utilizare a practicilor durabile în agricultură, acvacultură și pescuit [9] în parteneriat cu agricultorii/ pescari, în special în scopul:
          – atenuării schimbărilor climatice (de exemplu, reducerea emisiilor și a pierderilor de nutrienți)
          – îmbunătățirii biodiversității
          – îmbunătățirii circularității și a eficienței de utilizare a resurselor
          – adaptării la climă, contribuind în același timp la îmbunătățirea mijloacelor de trai ale agricultorilor (de exemplu, diversificarea culturilor)
          – îmbunătățirii bunăstării animalelor și a sănătății umane/ animale (de exemplu, promovarea utilizării responsabile a medicamentelor la animale; conceptul One Health)
          – gestionării durabile a resurselor naturale (precum terenurile, solurile și stocurile de pește)
– Sprijinirea utilizării durabile a pesticidelor și a îngrășămintelor, contribuind în același timp la menținerea securității și rezilienței alimentare

[9] De exemplu în legătură cu agricultura regenerativă, agricultura ecologică, agrosilvicultura, agroecologia, stocarea carbonului în sol, pescuitul durabil, măsuri de agro-mediu etc.


Obiectivul indicativ 7:
Model durabil de aprovizionare de-a lungul lanțurilor de aprovizionare

Obiectivul indicativ de mai sus se inspiră din obiectivele internaționale așa cum au fost formulate în Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) numărul 1 (eradicarea sărăciei), 2 (zero foame), 4 (învățământ de calitate), 7 (energie curată și la prețuri accesibile), 8 (muncă decentă și creștere economică), 10 (reducerea inegalității), 12 (modele de producție și consum durabile), 13 (acțiunea climatică), 14 (protejarea resurselor marine), 15 (biodiversitate), 17 (parteneriate) și în Acordul de la Paris, printre altele, fiind corelat – direct sau indirect – cu acestea. La nivelul UE, acest deziderat este corelat cu mai multe inițiative de politici, precum Pactul verde european (inclusiv Strategia „De la fermă la consumator”, Strategia privind biodiversitatea, Strategia industrială europeană), printre altele.

Au fost stabilite următoarele obiective indicative:
a) Lanțuri transformate de aprovizionare cu produse de bază care nu contribuie la defrișări, degradarea pădurilor și distrugerea habitatului natural și care păstrează și protejează ecosistemele și biodiversitatea de mare valoare
b) Performanță socială îmbunătățită de-a lungul lanțurilor de aprovizionare alimentare (mondiale)

În acest scop, au fost identificate următoarele acțiuni orientative:
a) Transformarea lanțurilor de aprovizionare cu produse de bază
– Promovarea aprovizionării durabile cu materiale în relația cu furnizorii (direcți), pe teritoriul sau în afara UE
– Încurajarea utilizării schemelor de certificare a durabilității fundamentate științific pentru produse alimentare (inclusiv pește și produse pescărești)
– Identificarea și contribuirea la soluții și strategii adecvate în vederea:
          – sprijinirii, conservării sau protejării habitatelor naturale și a biodiversității
          – prevenirii, reducerii sau remedierii impactului negativ al operațiunilor asupra aerului, terenului, solului, apei, pădurilor
          – creării unor lanțuri de aprovizionare alimentare fără defrișări/ conversii
          – împăduririi
          – utilizării durabile a terenurilor
b) Îmbunătățirea performanței sociale de-a lungul lanțurilor de aprovizionare alimentare (mondiale)
– Identificarea și rezolvarea celor mai semnificative deficiențe în materie de durabilitate socială de-a lungul lanțului valoric alimentar care afectează cele mai vulnerabile grupuri
– Promovarea condițiilor de muncă decente, a sănătății și securității la locul de muncă în relația cu furnizorii
– Încurajarea utilizării schemelor de certificare a durabilității fundamentate științific pentru produse alimentare (inclusiv pește și produse pescărești) în raport cu performanța socială

3.2 Cadru pentru luarea unor angajamente ambițioase de către companii

Companiile individuale care doresc să demonstreze leadership și un nivel înalt de ambiție de a contribui la realizarea obiectivelor indicative și a țintelor identificate în partea generală a acestui Cod, își pot asuma angajamente ambițioase pe subiecte de durabilitate relevante pentru ele.
Respectivele angajamente suplimentează prevederile generale incluse în prezentul Cod. Prezenta secțiune stabilește cadrul acestor angajamente.

3.2.1 Companiile eligibile
Toate societățile comerciale, mari și mici, care funcționează în sistemele alimentare sunt invitate și încurajate să depună angajamente cu privire la propriile activități și impact. De asemenea, societățile în cazul cărora produsele alimentare reprezintă doar o parte a activității, pot depune angajamente în contextul prezentului Cod, dar acestea se vor aplica de preferință doar segmentului alimentar al activității lor economice.
În cazul societăților comerciale care funcționează pe teritoriul UE, dar și în afara Uniunii, angajamentele se vor aplica, în principiu, vânzărilor/ activităților de pe teritoriul UE, inclusiv în ceea ce privește impactul pe care îl au lanțurile lor de aprovizionare din afara UE (asociate vânzărilor/ activităților respective). Companiile au posibilitatea de a propune angajamente aplicabile tuturor vânzărilor/ activităților (și lanțurilor de aprovizionare relevante), dacă preferă această opțiune.

3.2.2 Specificațiile angajamentelor
Angajamentele depuse în conformitate cu prezentul Cod trebuie să:
a. fie ambițioase, tangibile, cantitative atunci când este posibil și măsurabile.
b. ia în calcul dimensiunile de mediu, socială și de sănătate ale durabilității, chiar dacă anumite subiecte pot deveni prioritare cu condiția respectării principiului „de a nu aduce prejudicii” în raport cu celelalte dimensiuni;
c. se axeze pe subiecte asupra cărora compania exercită cel mai mare impact social și de mediu [10];
d. contribuie la obiectivele și țintele Pactului verde european (în special Strategia „De la fermă la consumator”, Strategia privind biodiversitatea și Planul de acțiune pentru economia circulară) și la acorduri globale precum Acordul de la Paris privind schimbările climatice (UNFCC) și obiectivele de dezvoltarea durabilă ale ONU [11], și să fie conforme cu obiectivele indicative prezentate în prezentul Cod;
e. aibă un orizont de timp până în 2025, cel puțin, de preferat până în 2030, în timp ce pentru anumite aspecte (în special cele de mediu) este recomandat ca viziunea să fie (de asemenea) pe termen lung, până în 2040/ 2050.

Atunci când depun angajamente, companiile trebuie să pună la dispoziție un scurt document [12] care prezintă:
– justificarea care explică de ce au fost selectate anumite subiecte;
– motivarea țintelor cantitative aferente angajamentelor;
– indicatorii/ indicatorii cheie de performanță care vor fi utilizați la evaluarea progresului în realizarea angajamentelor, bazați pe metode general acceptate, atunci când este posibil, iar metodele sunt disponibile [13];
– anul de referință utilizat la monitorizarea progresului, care nu ar trebui să fie înainte de 2015 (conform cadrului ONU pentru ODD), excepție făcând anumite aspecte (în special aspectele de climă) în cazul cărora se poate utiliza anul 1990, cel puțin;
– o clarificare pentru a stabili dacă declarația se referă la (a) angajamente luate înainte de lansarea Codului de Conduită sau (b) noi angajamente. [14]

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) pot utiliza indicatori mai simpli, care să fie mai adecvați activității lor comerciale și angajamentelor luate, dacă este necesar.

[10] De exemplu, așa cum sunt identificate printr-o analiză a pragului de semnificație. IMM-urile pot utiliza o abordare mai puțin sofisticată pentru a stabili domeniile prioritare.
[11] După adoptarea viitorului cadru global privind Biodiversitatea cu ocazia CBD COP 15 (Conferința ONU privind biodiversitatea), trebuie avută în vedere alinierea la acesta a angajamentelor luate după data respectivă.
[12] În cazul în care angajamentele sunt depuse înainte de 15 iulie 2021, documentul care cuprinde justificarea și motivarea poate fi depus ulterior, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2021.
[13] (Listă neexhaustivă) exemple de indicatori și metode: OEF (amprenta ecologică a organizației), EMAS (Sistem voluntar de management de mediu și audit) sau un echivalent (metoda organizației Carbon Disclosure Project; metoda de stabilire a țintelor pe baza datelor științifice) pentru emisiile GES și amprenta de mediu, inițiativa ONU „Global Compact”, indicatorii inițiativei de Raportare globală, metoda UE de măsurare a risipei alimentare și indicatorii fundației Ellen MacArthur în cazul materialelor plastice și reciclare. În cazul emisiilor de gaze cu efect de seră și/ sau a amprentei de mediu, se măsoară impactul de mediu total de-a lungul întregului ciclu de viață al acțiunilor companiei și/ sau al produselor agregate vândute de către aceasta.
[14] Companiile pot depune angajamente deja existente, cu condiția ca acestea să respecte specificațiile menționate mai sus.


3.2.3 Monitorizarea și raportarea angajamentelor
Companiile mari [15] prezintă un raport anual privind progresul realizat în îndeplinirea angajamentelor. Raportul anual este depus în fiecare an, înainte de sfârșitul lunii aprilie.
Este de preferat ca raportul să fie un rezumat care conține extrase relevante din ultimul raportul disponibil privind factorii de mediu, sociali si de guvernanță (ESG) sau din Declarația nefinanciară sau din Raportul de durabilitate a companiei (NFRD / CSRD) [16] și/ sau oricare alte informații relevante care ar permite evaluarea progresului realizat de companie în ceea ce privește angajamentele luate în temeiul prezentului Cod.
Atunci când angajamentele se referă la vânzări/activități la nivel mondial, companiile pot prezenta un raport agregat. Atunci când angajamentele se referă la vânzări/activități care se desfășoară în UE, rapoartele trebuie să reflecte cât mai fidel activitățile comunitare.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) care nu au posibilitatea de a raporta anual, pot prezenta rapoarte privind angajamentele asumate și datele aferente activităților lor în format simplificat, o dată la doi sau trei ani.

3.2.4 Publicarea angajamentelor și rapoartele de evaluare a progresului
Angajamentele luate de către companii (inclusiv documentul care cuprinde justificarea subiectelor selectate și motivarea țintelor cantitative), precum și rapoartele de evaluare a progresului realizat în îndeplinirea angajamentelor, sunt făcute publice pe o pagină web cu acces liber, dedicată prezentului Cod.

3.2.5 Procesul de evaluare și de revizuire a angajamentelor
Pe lângă rapoartele menționate mai sus, companiile care au depus (un) angajament(e) vor fi invitate să prezinte progresul realizat în fața comunității largi de părți interesate pe Platforma de colaborare (a se vedea secțiunea 4.1), care se întrunește cel puțin o dată pe an. Procesul de evaluare și de revizuire a angajamentelor este detaliat la secțiunea 4.2.

[15] Companiile mari sunt definite ca fiind societățile care nu intră în categoria IMM-urilor
[16] În cazul în care Uniunea Europeană stabilește noi norme sau metode obligatorii de raportare, companiile vor trebui să le respecte.


3.3 Condiții de facilitare

Strategia „De la fermă la consumator” recunoaște că un mediu favorabil poate ajuta la facilitarea, implementarea mai eficientă și accelerarea acțiunilor de durabilitate întreprinse de operatorii din sectorul alimentar. Printre altele, cercetarea și inovarea, transferul de tehnologie și cunoștințe, precum și educația (de exemplu, pentru a îmbunătăți nivelul de educație al populației în ceea ce privește alimentația), joacă un rol important pe calea către sisteme alimentare durabile.
Din acest motiv, se va identifica un set de „facilitatori”, care va fi pus la dispoziție pe site-ul web al Codului. Se intenționează ca acești facilitatori să poată sprijini toate categoriile de actori pe calea atingerii obiectivelor indicative și a țintelor stabilite în Cod. În timp ce operatorii consideră că acești facilitatori sunt esențiali pentru a atinge dezideratele stabilite în prezentul Cod, angajamentele asumate în temeiul codului nu pot fi condiționate de facilitatorii identificați.
În procesul de punere în aplicare a prezentului Cod, se poate acorda o atenție suplimentară unor inițiative de sprijin mai bine direcționate pentru atingerea obiectivelor indicative, a țintelor și a acțiunilor stabilite în Cod.

IV. CONDIȚII DE PUNERE ÎN APLICARE

4.1 Guvernanța

Codul este structural pe trei niveluri de guvernanță:

1. Platforma de colaborare
a. Platforma de colaborare are rol de consiliere/consultativ
b. Este disponibilă tuturor părților interesate (părți semnatare și nesemnatare) și autorităților publice.
c. Se întrunește cel puțin o dată pe an (odată cu Conferința UE privind Strategia „De la fermă la consumator”)
d. Este facilitată de Comisia Europeană, sprijinită de Grupul de legătură (a se vedea mai jos)
e. Primește actualizări periodice cu privire la discuțiile din Grupul părților semnatare (a se vedea mai jos) și i se acordă ocazia să ofere feedback și sugestii cu privire la procesul continuu de punere în aplicare a Codului
f. Obiectivele principale:
• Cunoașterea membrilor – consolidarea înțelegerii reciproce
• Promovarea activă a interacțiunii și a parteneriatelor în cadrul platformei între părțile interesate în vederea atingerii obiectivelor prezentului Cod
• Promovarea și facilitarea prezentării, recunoașterii și schimbului de bune practici
• Informarea cu privire la noi studii, proiecte
• Discutarea în mod deschis a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a Codului (în ceea ce privește angajamentele sale)
• Încurajarea colaborării între actori acolo unde este posibil, în special privind modul în care companiile mai mari pot instrui IMM-urile pe calea lor către durabilitate
• Încurajarea dezbaterii la nivel european între toate părțile interesate relevante și autoritățile publice și stimularea parteneriatelor dintre autoritățile publice, entitățile private și organizațiile societății civile

2. Grupul Părților semnatare
a. Grupul Părților semnatare are rol decizional în ceea ce privește Codul (în special cu privire la revizuirea/ actualizarea Codului, la propunerea (propunerile) Grupului de legătură (a se vedea mai jos)).
b. Este format din Părțile semnatare ale Codului.
c. Organizează (a) întâlniri, de exemplu, evenimente comune sau ateliere dedicate, la care Comisia Europeană și alte părți interesate pot fi invitate, pentru a promova și avansa activitățile întreprinse în temeiul Codului.
d. Poate face propuneri și sugera idei pentru inițiative/ subiecte ce pot fi abordate la întâlnirile Platformei de colaborare, prin Grupul de legătură (Modul de lucru urmează să fie convenit de către Grupul Părților semnatare la prima întâlnire)

3. Grupul de legătură (colaborare între Comisie și Părțile semnatare alese)
– Grupul de legătură are rol de pregătire/ coordonare
– Este alcătuit din reprezentanți ai Grupului Părților semnatare (modul de lucru urmează să fie convenit de către Grupul Părților semnatare la prima întâlnire) și ai Comisiei Europene
– Acesta:
a) Pregătește propuneri către Grupul Părților semnatare de revizuire/ actualizare a Codului, dacă și când este necesar
b) Contribuie la pregătirea organizării întâlnirilor Platformei de colaborare
c) Acționează ca un intermediar între Comisia Europeană și Grupul Părților semnatare

4.2 Monitorizarea și evaluarea generală a Codului
Rapoartele anuale transmise de companii/ asociații, precum și feedbackul părților interesate de pe Platforma de colaborare vor sta la baza evaluării progresului/impactului angajamentelor depuse.
Prima evaluare va avea loc înainte de sfârșitul anului 2022, cu implicarea activă a Platformei de colaborare și a Comisiei.
Evaluările anuale ale angajamentelor depuse, precum și rezultatul deliberărilor de pe Platforma de colaborare, întâlnirile Părților semnatare și ale Grupului de legătură servesc drept bază pentru evaluarea generală a progresului și a eficacității Codului. Pe acest temei, se va lua o decizie privind aplicarea în continuare sau rezilierea Codului.

4.3 Clauza de excludere voluntară
– Părțile semnatare individuale pot decide în orice moment să se excludă din prezentul Cod.
– Excluderea se notifică în scris către Grupul Părților semnatare.
– Retragerea intră în vigoare imediat după primirea notificării.

4.4 Intrarea în vigoare
Prezentul Cod intră în vigoare la momentul semnării de către cel puțin o (1) asociație europeană din segmentul de mijloc al lanțului valoric alimentar și cel puțin o (1) companie/ asociație din segmentul de mijloc al lanțului valoric alimentar care își asumă cadrul de punere în aplicare a angajamentelor ambițioase.

Semnat la Bruxelles, la data de 5 iulie 2021

Codul de conduită al UE pentru afaceri și practici comerciale responsabile în industria alimentară
Derulează în sus