DECLARAȚIE DE INTENȚIE
Ne aflăm într-un moment de cotitură pentru viitorul economic al României și pentru coeziunea pieței unice. Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028 – 2034, intrate acum în faza decisivă a trilogului instituțional (Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European), reprezintă testul de maturitate al parteneriatului nostru european. Alocarea strategică de 60,2 miliarde EUR trebuie să devină catalizatorul transformării structurale a României și nu doar un exercițiu statistic de absorbție.
Sectorul IMM din România, pilonul central al rezilienței economice naționale, solicită Guvernului și Co-Legiuitorilor europeni un cadru de finanțare bazat pe performanță măsurabilă (performance-based model), o simplificare administrativă radicală și un parteneriat autentic. Mediul privat românesc își asumă rolul de partener strategic în implementarea noului buget, cu scopul de a asigura o rată de absorbție de 100% și o contribuție solidă la valoarea adăugată europeană și la creșterea sustenabilă a Produsului Intern Brut.
IMM ROMÂNIA face apel la o poziție unitară și fermă din partea reprezentanților noștri în cadrul negocierilor interinstituționale, pentru a evita orice concesii legislative care ar putea submina predictibilitatea și securitatea investițiilor private. Succesul noului model de livrare a fondurilor (delivery model) depinde de respectarea unui set de principii fundamentale și piloni de stabilitate, pe care vă solicităm să îi susțineți în textul final al regulamentelor.
1. ARHITECTURA FINANCIARĂ (MANDATUL P.E. DE 1,27% VENITUL NAȚIONAL BRUT)
Susținem mandatul Parlamentului European din 28 aprilie 2026 și considerăm drept Linii Roșii nenegociabile:
– Scoaterea datoriei NextGenerationEU (NGEU) din plafoane: Dobânzile pandemice (0,11% din VNB) trebuie plătite peste plafoanele de investiții, pentru a proteja fondurile destinate retehnologizării IMM-urilor si investitiilor.
– Realism în Implementare: Menținerea Regulii de Decomitere N+2
Respingem accelerarea procesului de dezangajare la standardul N+1 și solicităm menținerea ferestrei de execuție N+2. În contextul volatilității lanțurilor de aprovizionare, o fereastră de 24 de luni este pragul minim pentru a asigura viabilitatea tehnică și calitatea investițiilor.
2. ÎNGRIJORĂRI PRIVIND MODELUL „UMBRELĂ” (PPNR)
IMM-urile din România își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la propunerea de a aduce toate fondurile (Coeziune, Agricultură, Social) sub o singură „umbrelă” administrativă (Planul de Parteneriat Național și Regional – PPNR).
Riscul de Centralizare: Un model bazat pe un singur plan național riscă să ignore nevoile specifice ale regiunilor și să prioritizeze exclusiv marile proiecte de stat în detrimentul sectorului privat.
Riscul de Blocaj Sistemic: În acest model, plățile sunt condiționate de jaloane politice și reforme macro-instituționale. Dacă Statul eșuează într-o reformă, există riscul ca întreaga finanțare să fie înghețată, afectând direct firmele care nu au nicio pârghie asupra deciziilor politice.
LINIA ROȘIE: SECURITATEA JURIDICĂ A BENEFICIARULUI: CLAUZA „SAFE HARBOR”
În condițiile în care modelul PPNR va rămâne în forma finală de implementare, mediul de afaceri solicită introducerea unui mecanism de protecție a plăților (Safe Harbor) care să asigure decuplarea fluxurilor financiare destinate sectorului privat de condiționalitățile macro-politice sau jaloanele de reformă instituțională ale statului membru. Predictibilitatea investiției private trebuie protejată de riscul politic, orice beneficiar care atinge obiectivele tehnice (milestones) trebuie să beneficieze de decontarea imediată a cheltuielilor, pentru a nu lăsa firmele fără lichidități.
3. GUVERNANȚĂ PARTICIPATIVĂ: PARITATEA 50/ 50 ÎN CO-DECIZIE
Solicităm ca guvernanța fondurilor 2028 – 2034 să respecte principiul co-deciziei: Solicităm aplicarea riguroasă a Codului European de Conduită privind Parteneriatul, prin asigurarea unei implicari active si reprezentări paritare (50/ 50) în cadrul tuturor Comitetelor de Monitorizare. Succesul tranziției digitale și verzi necesită o guvernanță în care partenerii sociali și economici dețin putere de decizie egală în validarea criteriilor de selecție. Dacă mediul privat este cel care își asumă riscul investiției, este corect ca mediul privat să aibă 50% din puterea de decizie asupra modului în care sunt cheltuite aceste miliarde.
4. FONDUL EUROPEAN PENTRU COMPETITIVITATE (€409 MLD.)
Pentru a evita concentrarea resurselor doar în statele cele mai dezvoltate, solicităm:
Introducerea „Bonusului de Convergență”: Punctaj suplimentar obligatoriu în apelurile centralizate pentru proiectele care includ parteneri din state cu PIB/ capita sub media UE.
România trebuie să susțină introducerea unui „bonus de convergență” în grilele de evaluare. Firmele din statele cu un PIB/ capita sub media UE se confruntă cu costuri de capital mai mari. Fără acest bonus, fondul va finanța doar campionii tehnologici existenți (Germania/ Franța), adâncind decalajul industrial.
Cotă Rezervată de 20% pentru IMM/ Mid-Caps: Minimum 20% din bugetul acestui fond să fie alocat exclusiv IMM-urilor, cu reguli de acces simplificate.
Accesibilitatea IMM-urilor (Small Caps): Solicităm ca o cotă de cel puțin 20% din acest fond să fie rezervată companiilor de talie medie (Mid-Caps) și IMM-urilor inovatoare. Modelul actual de proiecte gigant în consorții transnaționale exclude majoritatea firmelor românești capabile de cercetare-dezvoltare.
5. SIMPLIFICARE ADMINISTRATIVĂ ȘI PERFORMANȚĂ TEHNICĂ
5.1. IMPLEMENTAREA „ONCE ONLY” ȘI OPERAȚIONALIZAREA MYSMIS
Salutăm lansarea sistemului național „Once Only” și solicităm finalizarea urgentă a interoperabilității depline a platformei MySMIS cu ANAF/ ONRC/ REVISAL. Solicităm stabilirea unui calendar de testare (Sandbox) până la finalul anului 2026, cu participarea partenerilor sociali, pentru a valida funcționalitatea fluxurilor de date și a asigura un audit digital fără erori.
5.2. VALIDAREA ȘI IMPLEMENTAREA GHIDULUI UNIC DE CONDIȚII COMUNE (AUGUST 2026)
Solicităm ca varianta finală a Ghidului Unic de Condiții Comune (GUCC) să fie adoptată ca act normativ cu caracter obligatoriu pentru toate autoritățile de management și ministerele cu rol de implementare. Nicio schemă de finanțare nu va putea fi lansată fără o certificare prealabilă de conformitate cu standardele GUCC.
5.3. IMPLEMENTAREA PRINCIPIULUI „SINGLE AUDIT”
Solicităm ca validarea cheltuielilor efectuată la nivel național să fie suficientă și definitivă pentru decontările UE. Auditurile europene trebuie să se concentreze pe verificarea sistemelor de control, evitând re-auditarea individuală a beneficiarilor deja validați.
5.4. SUSTENABILITATE FINANCIARĂ: MECANISMUL DE INDEXARE AUTOMATĂ LA INFLAȚIE
Solicităm introducerea unui mecanism obligatoriu de ajustare a granturilor în funcție de Indicele Prețurilor de Producție Industrială (IPPI). Indexarea trebuie să fie o actualizare tehnică automată, evitând procedurile birocratice care blochează implementarea și pun în pericol respectarea regulii N+2.
5.5. ELIMINAREA CODURILOR CAEN DINTRE CONDIȚIILE DE ELIGIBILITATE
Solicităm eliminarea codurilor CAEN din cerințele de eligibilitate a operatorilor economici pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile, întrucât ceea ce se finanțează este o activitate determinată a operatorului economic și nu încadrarea din punct de vedere statistic a respectivei activități într-un cod CAEN.
Restricționarea accesului la fondurile europene prin raportare la codurile CAEN încalcă dreptul Uniunii și produce distorsiuni pe piața internă și pe piața comună europeană.
6. PROGRAME STRATEGICE PENTRU COMPETITIVITATEA IMM
Solicităm ca resursele să fie direcționate către linii de investiții specializate:
• Digitalizarea IMM-urilor și adoptarea tehnologiilor bazate pe AI,
• Investițiile în eficiență energetică și tranziția verde,
• Accelerarea inovării și integrarea în lanțuri valorice europene,
• Internaționalizarea și consolidarea capacității manageriale.
7. ÎNTĂRIREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE A PARTENERILOR SOCIALI
Regulamentul menționează principiul parteneriatului, însă fără un mecanism bugetar dedicat, rolul partenerilor sociali riscă să rămână strict formal. Propunem introducerea unui program de creștere a capacității administrative a organizațiilor patronale și sindicale reprezentative, cu finanțare eligibilă pentru expertiză tehnică, analiză și consultanță în politici publice, digitalizarea proceselor interne, instruirea personalului în managementul proiectelor, monitorizare și evaluare.
De asemenea, sfera de expertiză a partenerilor sociali care trebuie avută în vedere vizează:
• Intervenții de tip outplacement,
• Învățământ dual,
• Comitete sectoriale
• Economie digitală,
• Vehicule investiționale.
CONCLUZII: UN PACT PENTRU VIITORUL EUROPEAN AL ROMÂNIEI
Succesul implementării CFM 2028 – 2034 în România nu trebuie măsurat doar prin rata de absorbție, ci prin impactul real asupra rezilienței și competitivității sectorului privat. Cele 60,2 miliarde EUR reprezintă o fereastră majoră de oportunitate pentru finalizarea procesului de convergență economică și pentru integrarea deplină a IMM-urilor românești în lanțurile de valoare tehnologice ale Uniunii.
Mediul de afaceri românesc își reafirmă angajamentul de a acționa ca un pilon de stabilitate și un motor de inovare, însă succesul acestui demers este condiționat de trecerea de la o guvernanță administrativă la un parteneriat strategic autentic. Reiterăm faptul că adoptarea solicitarilor noastre nu reprezintă simple solicitări sectoriale, ci garanții fundamentale pentru protejarea bugetului Uniunii împotriva riscului de subutilizare sau de ineficiență.
Într-o perioadă marcată de provocări geopolitice și tranziții industriale masive, România are nevoie de un cadru de finanțare care să lucreze pentru beneficiar.
Solicităm Guvernului și Reprezentanților noștri la Bruxelles să transforme acest Position Paper într-un mandat de negociere ferm, asigurându-se că vocea economiei reale devine arhitectul propriei dezvoltări.
Suntem pregătiți pentru performanță, solicităm un sistem care să o permită.