Comerţul tradiţional, practicat de micii distribuitori, este ameninţat de marile reţele de retail, astfel că a devenit necesară „configurarea urgentă a unei strategii de dezvoltare” prin care Guvernul să-i sprijine pe comercianţii autohtoni, apreciază reprezentanţii companiilor de distribuţie.
Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) a constatat că, în 2016, comerţul tradiţional românesc este încă prezent semnificativ în piaţa naţională „datorită eforturilor antreprenorilor distribuitori români de a se menţine în piaţă, contrar tendinţelor europene de concentrare a lanţurilor internaţionale”.
Potrivit datelor prezentate vineri de ACDBR, opt concerne de retail internaţional deţineau, în 2015, circa 50% din totalul retailului alimentar, în timp ce 11 concerne deţineau circa 50% din totalul piaţă retail. „Semnalăm că, în ceea ce priveşte comerţul modern, adică reţelele de retail internaţional, acestea s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, de la o cotă de piaţă de 41% în 2008 la 55% în 2015 în special folosindu-se de abuzul de putere dominantă exercitat asupra producătorilor prin colectarea diferitelor taxe comerciale de la aceştia, inclusiv taxa-suport pentru deschiderea noilor magazine”, a declarat preşedintele ACDBR, Eduard Radu, într-o conferinţă de presă.
Această consolidare a retailului internaţional în România „a fost fundamentată pe practici comerciale care nu au fost uzitate de distribuţia tradiţională, însă dacă nu vom identifica împreună cu Guvernul urgent instrumente financiare de dezvoltare, gradul de dependenţă a producătorilor de alimente şi bunuri de larg consum de marile reţele internaţionale de distribuţie va creşte, în paralel cu dispariţia totală a micilor magazine specializate şi a celor de proximitate”, a mai spus liderul patronal.
Din analizele ACDBR reiese că efectele acestei concentrări vor fi „diminuarea ponderii distribuţiei şi a comerţului tradiţional, pierderea locurilor de muncă în sectorul producţiei şi procesării alimentelor şi a bunurilor de larg consum, creşterea numărului de persoane asistate social, precum şi creşterea emigraţiei forţei de muncă din România”.
„Fără sprijin strategic de finanţare, şi acest sector riscă să ajungă în controlul lanţurilor internaţionale. Consecinţele negative se vor observa şi în produse de calitate inferioară care vor fi disponibile şi consumate în final de români. Nu în ultimul rând, profiturile generate de consumatorii români se vor transfera în alte ţări de unde provin lanţurile internaţionale astfel afectând negativ economia românească”, a mai spus Eduard Radu.
În opinia ACDBR, necesitatea majoră pentru consolidarea sistemului de distribuţie de bunuri de larg consum din România este accesarea fondurilor europene. Dar „impedimentul indicat de membrii noştri este lipsa unui cod CAEN eligibil, societăţile desfăşurând acte de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul de bunuri de larg consum, precum şi activităţi de transport şi depozitare. Activitatea de comerţ şi distribuţie a fost omisă până în prezent din Planul Naţional de Dezvoltare de către Guvernele României care s-au succedat în ultimii 8 ani”.
Necesităţile concrete pentru dezvoltarea sectorului de distribuţie sunt construcţiile noi, modernizarea depozitelor, achiziţiile de utilaje, echipamente şi maşini, ca şi investiţiile în sisteme IT de gestionare a afacerii.
ACDBR are în componenţă 38 de membri cu o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro, 5.500 de angajaţi şi o flotă auto de 3.600 de autovehicule. În portofoliul membrilor asociaţiei sunt înregistraţi 45.000 de clienţi, asigurând distribuţia tradiţională a bunurilor de larg consum pe teritoriul României.
Material aparut in Ziarul financiar, 04 noiembrie 2016