Nitela este una dintre cele mai mari companii de servicii logistice și distribuție din Oltenia. Firma distribuie în peste 7.000 de unități din Dolj, Olt și Mehedinți. Din a doua jumătate a anului 2018 a preluat distribuția pentru Heineken în Vâlcea și Teleorman (aproape 2.500 de clienți). Nitela se sprijină pe o echipă formată din 450 de angajați. Emil Niță, acționarul majoritar și Director General al Nitela Impex își propune să deschidă propria fabrică de procesare a legumelor, pentru a veni în întâmpinarea clienților din HoReCa.
Cum ați devenit antreprenor?
Mi-am început cariera la Electroputere Craiova la serviciul Administrativ. După Revoluție mi-am dat seama că direcția în care merge țara e una greșită: nimeni nu voia să muncească, așa că am plecat în străinătate, singur. La câteva luni mi-am luat și familia acolo. Am lucrat în Austria în calitate de coordonator de lucrări electrice în construcții timp de cinci ani, până în 1996. Am strâns un capital și m-am întors în țară. Am înființat firma care avea ca activitate comerțul en-gross, cu frații mei, implicați și acum în afacere. Am avut curajul să mă întorc în condițiile în care eram șef de lucrare, soția mea conducea un restaurant și fiica mea era fotomodel. Nimeni nu m-a înțeles de ce am plecat din țară, nimeni nu înțelegea de ce m-am întors în România. Dar eu am vrut mai mult de la viață.
Vă simțeați rupt de țară?
Prima generație este una de sacrificiu, pentru oricine. De-abia a treia generație este integrată 100% într-o țară străină. N-am vrut să mă sacrific.
Cu ce capital ați pornit?
Undeva la 200.000 de dolari. Banii nu au fost introduși dintr-odată, ci în decurs de un an, un an și ceva. Erau bani mulți pe atunci.
Au fost niște etape în dezvoltarea firmei?
Prima a fost între 1996-1999, perioadă în care am învățat multe lucruri, din propriile noastre greșeli. O alta a fost între 1999-2005, când am făcut saltul către o distribuție profesionistă. În 1999 am devenit distribuitori Heineken și a fost nevoie să trecem la un alt nivel profesional. Până atunci nu avuseserăm impuneri din partea unui furnizor mare, iar devenind distribuitorul lor a trebuit să ne perfecționăm. Am achiziționat spații de depozitare, mașini pentru agenți, pentru livrări, computere. Am cumpărat primul depozit în Craiova în anul 2000, am și construit acolo. Are în prezent un spațiu de depozitare de 3.500 de mp și 500 mp de birouri. Este situat într-o zonă bună a orașului, dar nu pentru o astfel de activitate, de aceea ne-am mutat în centrul logistic unde ne aflăm acum, cu o suprafață de peste 7.000 de mp.
Avem propriul depozit la Drobeta-Turnu Severin, în Mehedinți (de 2.000 de mp) și la Slatina, județul Dolj (4.000 de mp), și la Râmnicu Vâlcea. Noi am preluat județul Teleorman din luna noiembrie. Suntem distribuitorii Heineken acolo și ne aflăm în etapa de a căuta un depozit pe care să îl închiriem. Probabil că și acolo ne vom construi propriul depozit. Din păcate, nu găsim spațiile adecvate activității noastre.
Investiția greenfield în Centrul logistic din Craiova ce valoare are?
Probabil că fără teren vorbim despre 2.500.000 de euro, iar terenurile au fost 500.000-600.000 de euro. În general, toate investițiile au fost din surse proprii, și același principiu îl urmăm în continuare. Aici beneficiem și de un spațiu de depozitare cu temperatură controlată. Avem un departament de food pentru HoReCa și această echipă are nevoie de camerele frigorifice care să congeleze sau să refrigereze.
Care a fost motivația din spatele extinderii ariei de distribuție în Teleorman?
Am servit o nevoie a furnizorului nostru, Heineken. În plus, Teleormanul nu are un comerț modern foarte dezvoltat. Dar va veni și acolo; ce se va întâmpla peste zece ani nu va fi o surpriză pentru mine. Tocmai de aceea ne-am diversificat și am dezvoltat divizia de HoReCa Food. Suntem operatori logistici pentru Coca-Cola în trei județe: Olt, Dolj și Mehedinți. Din 2015 suntem membri Pallex România, rețeaua nr. 1 de distribuție a mărfurilor paletizate din Marea Britanie în aceleași trei județe. Încercăm să ne diversificăm, dar cu activități apropiate domeniului nostru.
Care este poza de moment a comerțului tradițional, din punctul d-voastră de vedere?
La nivel național, comerțul tradițional are doar 40% din piață. Și aici, la nivel local, păstrăm aceeași cotă, dar nu se va menține, va scădea. Sunt categorii de produse la care comerțul tradițional are o pondere mai mare: țigările, berea, sucurile și apa minerală. Trebuie să recunoaștem: confortul din marile magazine îi atrage pe consumatori, numai că acolo „discuți cu raftul”, pe când într-un magazin micuț, discuți cu un om. Aceasta ar fi diferența pe care nu au înțeles-o comercianții tradiționali din România. Nu au exploatat acest avantaj.
Vedeți un viitor pentru magazinele specializate, strict pe băuturi sau pe băcănie?
Piața nu este atât de dezvoltată, încât la nivelul unui oraș să funcționeze 20-30 de magazine specializate pe băuturi. Două-trei pot să funcționeze. Băcăniile, măcelăriile, magazinele de pâine, patiseriile, în schimb, ar trebui să predomine.
De altfel, toată cifra noastră de afaceri se bazează pe comerțul tradițional. HoReCa are ponderea ei. Dar nu reprezintă, la nivelul regiunii noastre, mai mult de 20-25%, de la localurile low până la cele premium. HoReCa nu este așa dezvoltată pentru că avem ceva turism în Vâlcea și în Mehedinți, în rest… În Dolj, Olt, Teleorman nu există.
Comerțul tradițional reprezintă 80% din activitatea noastră și HoReCa 20%. E greu de cuantificat exact, deoarece în mediul rural sunt locuri care funcționează cu ambele formate: un bar într-o parte a casei și un magazin în cealaltă.
Dar pentru HoReCa?
Segmentul HoReCa se află în creștere. Evoluția sa depinde de venituri și de cultura și mentalitatea populației. Trendul este pozitiv în ultimii ani. Apar din ce în ce mai multe restaurante bune, tocmai de aceea noi am și dezvoltat divizia de HoReCa Food, pentru că am remarcat anumite oportunități în a aproviziona restaurantele cu ingrediente de bună calitate și ne-am convins clienții să cumpere de la noi.
Câți clienți aveți în retail, câți în HoReCa?
Exceptând Teleormanul, 6.000 de clienți în comerț, 1.000 în HoReCa.
Portofoliul actual ce include?
Heineken, Coca-Cola, Romaqua, Red Bull, Alexandrion, importurile de mărci de whisky și vodcă, foarte multe case de vinuri consacrate și nou apărute. Pe partea de food avem o serie de furnizori pentru carne de vită, fructe de mare, pește, patiserie congelată, ingrediente. Mâncare gata preparată nu avem, deși va fi o piață foarte mare pentru cine are curaj. Este adevărat că lucrurile se mișcă greu în România, dar eu am văzut trendul din afară. Acum 20 de ani această piață a mâncării gata preparate nu era foarte dezvoltată nici în Austria, iar acum este uriașă, cererea este imensă.
Ce proiecte pregătiți d-voastră pe zona de food?
Departamentul nostru de food se adresează segmentului HoReCa. Pentru ei vrem să construim o mică fabrică de prelucrare a legumelor. În primul rând, constatăm nevoile clienților noștri din HoReCa, cu care vom încheia contracte. Vom prelua de la furnizorii noștri cartofi, morcovi, ceapă, tot ce este nevoie. Le vom prelucra și ambala pentru fiecare client și le vom livra conform unor comenzi prestabilite. Toată lumea se vaită de lipsa de personal în bucătărie și noi le vom ușura foarte mult activitatea. Vor primi în fiecare dimineață săculețul cu ceapă, cartofi, morcovi, ceapă și tot ce au nevoie. Este o oportunitate pentru noi, deși nicio oportunitate nu vine fără efort.
De ce anume depinde realizarea acestei fabrici de procesare, ce investiție ar presupune?
Investiția s-ar ridica undeva la 2 milioane de euro. De aceea, studiem posibilitatea de a accesa niște fonduri de finanțare. Avem dezavantajul că suntem o întreprindere mare, dar sper să reușim să demarăm această investiție.
V-ați diversificat activitatea ca operator logistic, care a fost motivul?
Distribuția clasică a scăzut și scade, și am încercat să compensăm. Una este să prinzi oportunități când vin spre tine și alta este să te duci tu să le cauți. Oferim servicii logistice de trei ani. Avem o divizie distinctă de logistică, dar există sinergii. De exemplu, dacă avem de trimis un palet de la Pallex la Calafat, folosim distribuția și, astfel, costurile noastre sunt acceptabile. La fel și dacă avem de ridicat de la Corabia un palet: mașinile noastre care distribuie produse acolo se întorc și cu acel palet.
Ați renunța cu totul la distribuție în favoarea logisticii?
Distribuția nu va dispărea niciodată. Gândiți-vă că HoReCa se va dezvolta, sunt țări unde consumul de băuturi în HoReCa se ridică la 40-50%, deci există un potențial mare de creștere pe segmentul acesta. De asemenea, în mediul rural vor rămâne destule spații de desfacere tradiționale, iar în mediul urban vor exista magazine aproape de consumatori, în special cu produsele noastre: apă, bere, sucuri.
Ați deschis în luna noiembrie un magazin online; cât ați investit în el?
Da, Nitela Shop, deja vindem, funcționează. Avem o evoluție fantastică, la numai trei zile de la deschidere aveam 6.000 de vizitatori unici. Investiția a fost până în 20.000 de euro. Magazinul se adresează consumatorului final. Dacă aveți nevoie de produsele din portofoliul nostru, intrați pe site, faceți comanda, puteți achita online sau la livrare.
Ați observat tendințe de consum care se reflectă și în performanța categoriilor?
Da, de exemplu a crescut categoria vinului roșu, de bună calitate, crește categoria vinurilor seci, crește consumul de Prosecco. Cramele mici au fost mai aproape de consumatori: au investit în educația lor. Vedem creșteri ale consumului la bere la sticlă, la doză și keg în detrimentul berilor la PET și mai ales la PET mare, de 2 litri și jumătate. Crește consumul de sucuri fără zahăr. De altfel, cred că va fi introdusă acciza pentru sucurile cu zahăr, și producătorii vor fi nevoiți să reducă procentul de zahăr din sucurile lor. Dacă vor folosi zahăr, vor avea un preț inabordabil pentru consumator.
Aveți un factor de diferențiere față de competitori?
O să vă spun, chiar dacă dau dovadă de lipsă de modestie. Avem propriul departament de training al oamenilor. Anul acesta am avut șase sesiuni de team buildinguri, cu câte 50 de oameni, în perioada februarie-martie. Cea mai recentă sesiune de team building a fost în toamnă, din momentul în care am definitivat echipa din Vâlcea. Le-am oferit angajaților noștri care își îndeplinesc indicatorii de performanță tichete de vacanță și excursii în diferite țări. Cu cât își ating indicatorii, cu atât primesc mai mult.
Suntem o școală! La noi, agenții de vânzări, și nu numai ei, pot să plece pe un post de superviser oriunde vor ei. De aceea nu reușim să îi păstrăm întotdeauna. Până la urmă e și pentru noi o mândrie faptul că trainuim oameni, că îi educăm, îi învățăm. Acum 15 ani mă supăram când plecau oamenii, după care am încercat să văd partea bună a situației.
Cu ce cifră de afaceri ați încheiat 2017 și ce previziune aveți pentru 2018?
Cifra de afaceri în 2017 a fost de 208 milioane lei, și probabil că vom încheia 2018 cu 215 milioane de lei. Profitul va fi între 5-6 milioane de lei.
Ce proiecte aveți în plan pentru 2019?
Prioritățile noastre sunt să construim cele două filiale din Râmnicu Vâlcea și Alexandria. Vrem să consolidăm echipa de la Alexandria. Avem avantajul că acolo, forța de muncă e mai generoasă. Vom studia cu atenție oportunitatea de a deschide o fabrică de prelucrare a legumelor lângă Craiova până în 2020.
Cum vedeți viitorul sectorului în care activați în România?
Piața se va așeza, consumul se va așeza, nu vor mai fi creșteri de două cifre cum sunt în prezent, la diferite produse. În momentul în care consumul se așază și noi pierdem clienți în favoarea retailului modern, soluția este să te extinzi. Prin extinderi, compensezi scăderile și rămâi undeva la aceeași cifră de afaceri. Asta se face cu investiții, efort, responsabilitate.
La ce să fie atent cineva care lucrează în același business ca d-voastră?
În business nu există stagnare: ori te dezvolți, ori dispari. Cine nu își propune să crească, să renunțe. Nu există să spui: rămân aici, că îmi e bine! Competitorii tăi nu stau pe loc; dacă tu stai, ei se duc sus și în câțiva ani vei constata că tu ești jos.
Ce așteptări aveți de la asociația care vă reprezintă, ACDBR?
Asociația face ce poate, din păcate, deschiderea distribuitorilor nu este deosebită. Dacă și colegii de breaslă ar înțelege necesitatea asociației, ne-ar fi mai ușor. Este nevoie ca cineva să ne apere interesele: nu te poți duce personal la Ministerul Finanțelor și la nicio instituție a statului, ca să te reprezinți în nume propriu. Asociația poate să facă asta. În plus, în toată lumea există astfel de organizații ale diferitelor sectoare. Noi ne-am strâns greu, cu efort și mult stres. Ne-am întâlnit cu mentalitatea de tipul: zbateți-vă voi, dacă e vreun câștig, inevitabil beneficiez și eu. Din păcate, aceasta este mentalitatea, mai avem multe de învățat!
Sursa: Modern buyer