Nevoia de legi noi în comerțul cu produse agroalimentare

Legislația actuală privind comerțul cu produse agroalimentare trebuie actualizată, pentru că sunt lacune și pentru că este nevoie ca și sectorul românesc în domeniu să aibă o șansă, este tema unui proiect realizat cu fonduri europene de către Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR). În prezent, există Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, ce a suferit modificări ce ne-au adus o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Pe de altă parte, retailul în domeniu este dominat de marile lanțuri de magazine, străine, care sunt acuzate de practici ce afectează producătorii români, fiind avantajate produsele din import.

Legislația națională în domeniul comerțului cu produse agroalimentare trebuie modificată și completată, a declarat Ovidiu Gheorghe, președintele ACDBR, joi, într-o conferință de presă. „De exemplu, nu există o definiție a distribuției, deși, după multe intervenții, această activitate este prinsă în Strategia Națională de Competitivitate și poate beneficia de fonduri europene. În Legea 321 sunt mulți termeni fără relevanță legislativă sau nu sunt corecți din punct de vedere tehnic. Apoi, legislația nu sancționează vânzarea de alcool către minori, ceea ce trebuie îndreptat”, a spus Ovidiu Gheorghe.

Este foarte importantă implicarea politicului. Dacă sunt alte interese, va dura foarte mult să convingem că modificările legislative preconizate sunt în sprijinul fermelor mici și mijlocii”, a atras atenția preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu.

El a atras atenția asupra modului în care funcționează marile lanțuri de magazine, care au acaparat comerțul cu produse agroalimentare. „De la început, hipermarketurile trebuiau construite la ieșirea din oraș. Acum au apărut 2-3 lanțuri de magazine care fac ce putea face și românii”, a spus Frumosu, care a precizat că „90% din comerț se face prin hipermarket, pentru că și la șară se aprovizionează tot de acolo”.

Liderul de sindicat consideră că hipermarketurile au o politică de a proteja produsele de import. „Tot ce ştiţi ca taxă de raft, taxă de revistă, taxă de poziţie, toate aceste taxe intră în bugetul lor de marketing, sunt incluse în contractele pe care le încheie cu furnizorii de produse, şi atunci preţul la raft este cu până la 30% mai mare la foarte multe produse decât la poarta fabricii. Produsele din import sunt protejate”, a spus Frumosu. El susţine că a cerut de multe ori Consiliului Concurenţei să aducă o dovadă din care să rezulte că şi produsele din import suportă taxele impuse de retaileri în România, dar Consiliul Concurenţei nu a răspuns solicitărilor acestora.

„De foarte multe ori un produs alimentar fabricat în Franţa are preţ mai mare pe raftul nostru decât pe raftul din Franţa. Iar preţul produsului nostru fabricat în România de acelaşi producător se apropie de preţul din import, sau uneori e mai mare. Deci se face prin aceste taxe un joc al preţurilor astfel încât preţul produsului românesc să crească la nivel sau chiar mai mult faţă de produsul importat, chiar dacă este acelaşi producător, astfel încât produsul de import să fie mai în faţa noastră faţă de cel produs în România”, a adăugat preşedintele FNSIA.

„Nu are rost să avem discuţii sau să ne împungem cu hipermarketurile, pentru că întotdeauna apare un domn ambasador care le ia apărarea. Din punctul meu de vedere, singura soluţie ar fi să aduci pe piaţa românească un alt jucător, care să concureze cu hipermarketurile. La început magazine mai micuţe, poate ne trezim şi cele micuţe fac o asociaţie mare şi fac şi un hipermarket românesc, dar prin jocul preţului în magazinele mici faţă de retailer poţi, treptat, să ajungi să reglezi puţin piaţa şi retailerul să nu mai pună un adaos comercial foarte mare, sau, de fapt, greşesc, adaosul comercial la ei nu e foarte mare, ei câştigă foarte mult şi preţul este mare la raft din cauza cumulului taxelor pe care le impun prin contract furnizorilor”, a afirmat reprezentantul sindicatelor din industria alimentară.

„Este important să ai în interiorul localităţilor şi afaceri româneşti, este important să facem şi noi, la sfârşit de săptămână, acele pieţe volante ale micilor producători, nu ştiu de ce nu învăţăm lucrurile astea bune din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene. Dezvoltând şi lanţuri de magazine – nu doar cu produse alimentare – poate în acest fel să existe concurenţă pe piaţă”, a susţinut reprezentantul sindicaliştilor din industria alimentară.

Sursa Focus agricol